Indemnizație de șomaj în Germania – Arbeitslosengeld, U1, U2 și întoarcerea în România

Un român care își pierde locul de muncă în Germania poate avea dreptul la indemnizația germană de șomaj – Arbeitslosengeld. În situația obișnuită, trebuie să fi avut cel puțin 12 luni de perioade de asigurare pentru șomaj în ultimele 30 de luni înainte de șomaj și înregistrare.

Cuantumul nu este pur și simplu 60% din ultima sumă netă primită în cont. Bundesagentur für Arbeit calculează o bază specială numită Leistungsentgelt, iar indemnizația este în general de 60% din această valoare sau de 67% dacă sunt îndeplinite condițiile legate de existența unui copil.

Pentru români este foarte importantă și situația întoarcerii în țară. Dacă Germania este statul care îți plătește deja indemnizația, în anumite condiții poți veni în România pentru a căuta un loc de muncă și poți continua să primești prestația germană prin formularul PD U2.

Ce este Arbeitslosengeld în Germania?

Arbeitslosengeld este indemnizația din sistemul german de asigurare pentru șomaj.

Românii o cunosc frecvent sub denumirile:

• Arbeitslosengeld,
• Arbeitslosengeld I,
• ALG I,
• ajutor de șomaj în Germania,
• indemnizație de șomaj germană.

Este o prestație bazată în primul rând pe perioadele anterioare de asigurare pentru șomaj.

Nu trebuie confundată cu alte forme de ajutor social acordate persoanelor care nu dispun de suficiente venituri.

Arbeitslosengeld și ajutorul social sunt același lucru?

Nu.

Arbeitslosengeld este o prestație de asigurare. Dreptul apare în urma perioadelor în care persoana a fost asigurată pentru riscul de șomaj și îndeplinește condițiile prevăzute de legislația germană.

Cine are dreptul la indemnizație de șomaj în Germania?

Pentru a primi Arbeitslosengeld trebuie îndeplinite mai multe condiții.

În situația obișnuită trebuie:

• să fii fără loc de muncă,
• să te înregistrezi ca șomer – arbeitslos melden,
• să cauți un loc de muncă asigurat,
• să colaborezi cu Agentur für Arbeit,
• să fii disponibil pentru o activitate de cel puțin 15 ore pe săptămână,
• să îndeplinești perioada minimă de asigurare – Anwartschaftszeit.

Un cetățean român are aceleași drepturi ca un cetățean german?

Da, cetățenia română nu te exclude de la Arbeitslosengeld.

Ca cetățean al Uniunii Europene, poți beneficia de prestație dacă îndeplinești condițiile legale.

Problema importantă pentru români nu este de obicei cetățenia, ci:

care stat este competent să îți plătească șomajul.

Acest lucru devine deosebit de important dacă ai lucrat în Germania, dar familia și locuința ta au rămas în România.

Cât trebuie să lucrezi în Germania pentru a primi șomaj?

Regula standard este de cel puțin 12 luni de asigurare pentru șomaj în ultimele 30 de luni.

Perioada este cunoscută sub denumirea de:

Anwartschaftszeit.

Nu trebuie neapărat să fie 12 luni consecutive la aceeași companie.

Perioadele de asigurare eligibile din intervalul de 30 de luni sunt în principiu adunate.

Primești șomaj după un an de muncă în Germania?

Dacă ai lucrat 12 luni într-un raport de muncă pentru care s-au plătit contribuțiile corespunzătoare și îndeplinești celelalte condiții, poți avea dreptul la Arbeitslosengeld.

Nu este însă suficient să spui:

„Am lucrat un an, deci primesc automat șomaj.”

Trebuie să te și înregistrezi corect și să îndeplinești cerințele privind disponibilitatea pentru piața muncii.

Se pot aduna perioadele de la mai mulți angajatori?

Da.

Dacă ai schimbat angajatorul în Germania, perioadele de muncă asigurată pot fi adunate dacă se află în intervalul relevant.

Poți primi Arbeitslosengeld după numai 6 luni?

Există o excepție numită:

verkürzte Anwartschaftszeit.

În anumite situații, cel puțin 6 luni de asigurare pot fi suficiente.

Această regulă se referă însă la cazuri speciale, inclusiv situații în care majoritatea raporturilor de muncă erau stabilite în avans pentru perioade de maximum 14 săptămâni și sunt îndeplinite și alte condiții.

Cât este indemnizația de șomaj în Germania?

Arbeitslosengeld se calculează pe baza remunerației anterioare pentru care s-au plătit contribuții.

Într-o situație obișnuită, Bundesagentur für Arbeit pornește de la salariul brut relevant din ultimele 12 luni.

Din acesta este calculat mai întâi:

Bemessungsentgelt.

Apoi sunt aplicate în mod standardizat anumite deduceri, iar rezultatul este:

Leistungsentgelt.

Din Leistungsentgelt se plătește în principiu:

• 60% – nivelul general,
• 67% – dacă sunt îndeplinite condițiile privind un copil.

Șomajul este 60% din ultimul salariu net?

Nu exact.

Aceasta este una dintre cele mai frecvente simplificări întâlnite pe internet.

Agentur für Arbeit nu ia pur și simplu ultima sumă netă din fluturașul de salariu și nu o înmulțește cu 60%.

Din baza brută sunt calculate standardizat, printre altele:

• impozitul pe venit,
• eventualul Solidaritätszuschlag,
• o sumă forfetară de 20% pentru asigurările sociale.

Rezultatul este Leistungsentgelt, iar procentul de 60% sau 67% se aplică acestei valori.

Când primești 67%?

Procentul de 67% poate fi aplicat dacă persoana șomeră sau soțul/partenerul său îndeplinește condițiile privind cel puțin un copil în sensul legislației fiscale germane.

De aceea nu trebuie presupus că orice persoană care are un copil primește automat 67% fără verificarea situației.

Exemplu simplificat

Dacă Leistungsentgelt calculat de Agentur für Arbeit ar fi de 2.000 € pe lună:

• 60% = 1.200 €,
• 67% = 1.340 €.

Este doar un exemplu matematic. Calculul individual se face de Agentur für Arbeit.

Cât timp primești indemnizație de șomaj în Germania?

Durata depinde de:

• perioada în care ai fost asigurat,
• vârsta la momentul nașterii dreptului.

Perioada de asigurare	Vârsta	Durata maximă a prestației
12 luni	fără cerință suplimentară	6 luni
16 luni	fără cerință suplimentară	8 luni
20 luni	fără cerință suplimentară	10 luni
24 luni	fără cerință suplimentară	12 luni
30 luni	de la 50 ani	15 luni
36 luni	de la 55 ani	18 luni
48 luni	de la 58 ani	24 luni

Dacă am lucrat un an, primesc șomaj timp de un an?

Nu.

La 12 luni de asigurare, durata standard este de:

6 luni.

Pentru 12 luni de Arbeitslosengeld sunt necesare în mod normal cel puțin 24 de luni de perioade de asigurare eligibile.

Când trebuie să anunți Agentur für Arbeit?

În Germania există două înregistrări care nu trebuie confundate.

Arbeitsuchend melden

Înseamnă să anunți că vei rămâne fără loc de muncă și cauți un alt job.

Arbeitslos melden

Înseamnă să te înregistrezi oficial ca persoană șomeră.

Când trebuie făcut Arbeitsuchendmeldung?

Dacă știi din timp data la care se termină contractul, trebuie să te înregistrezi cel târziu:

cu 3 luni înainte de încetarea raportului de muncă.

Dacă afli mai târziu și au rămas mai puțin de 3 luni, trebuie să te înregistrezi:

în maximum 3 zile de la momentul în care afli.

Când trebuie făcut Arbeitslosmeldung?

Cel târziu:

în prima zi de șomaj.

Primești șomaj dacă angajatorul te concediază?

Poți primi Arbeitslosengeld după concediere dacă îndeplinești condițiile pentru prestație.

Agentur für Arbeit verifică însă și motivul pentru care raportul de muncă a încetat.

Poate analiza:

• dacă ai fost concediat din motive economice,
• dacă ai provocat pierderea locului de muncă printr-o încălcare gravă,
• dacă ai demisionat,
• dacă ai semnat un Aufhebungsvertrag,
• dacă ai respectat obligația de a te înregistra la timp.

Dacă îmi dau singur demisia, mai primesc șomaj?

Poți îndeplini condițiile de asigurare pentru Arbeitslosengeld, dar demisia voluntară poate avea ca efect:

Sperrzeit.

În această perioadă prestația nu este plătită.

Ce este Sperrzeit?

Sperrzeit este o perioadă în care plata Arbeitslosengeld este suspendată deoarece persoana șomeră a contribuit prin comportamentul său la apariția sau prelungirea șomajului.

Poate apărea, de exemplu, dacă:

• demisionezi fără un motiv important,
• semnezi un Aufhebungsvertrag care duce la șomaj,
• îți pierzi locul de muncă din cauza unei abateri grave,
• refuzi fără motiv un loc de muncă potrivit,
• nu respecți anumite obligații față de Agentur für Arbeit,
• te înregistrezi prea târziu ca arbeitsuchend.

Cât poate dura Sperrzeit?

Durata depinde de motiv.

În cazul în care persoana își provoacă singură pierderea locului de muncă, Sperrzeit poate ajunge la:

12 săptămâni.

Dacă mă înregistrez prea târziu ca arbeitsuchend?

Și această întârziere poate duce la Sperrzeit.

Pentru înregistrarea tardivă ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă, perioada este în mod normal mai scurtă decât în cazul unei demisii voluntare.

Demisia înseamnă întotdeauna 12 săptămâni fără bani?

Nu.

Dacă există un wichtiger Grund – un motiv important recunoscut – Agentur für Arbeit poate aprecia situația diferit.

De exemplu, în anumite cazuri pot avea relevanță motive medicale documentate.

Este important să poți dovedi motivul și să nu presupui că simpla explicație verbală este suficientă.

Poți primi indemnizația germană de șomaj în România?

Da. Dacă ai deja dreptul la Arbeitslosengeld în Germania, în anumite condiții poți veni în România pentru a căuta un loc de muncă și poți continua să primești prestația germană.

Această procedură este cunoscută ca:

exportul prestației de șomaj.

Documentul necesar este:

PD U2.

Poți pleca pur și simplu din Germania și continua să primești șomajul?

Nu.

Transferul trebuie organizat înainte de plecare.

Nu este recomandat să te muți în România și abia după aceea să ceri Agentur für Arbeit să transforme retroactiv prestația într-un export U2.

Ce este formularul U2 și cum funcționează?

PD U2 permite menținerea temporară a indemnizației de șomaj atunci când pleci într-un alt stat UE pentru a căuta un loc de muncă.

Pentru un român care primește Arbeitslosengeld în Germania, procedura tipică este:

1. îți încetează contractul de muncă,
2. te înregistrezi în Germania,
3. obții dreptul la Arbeitslosengeld,
4. rămâi disponibil pentru Agentur für Arbeit pentru perioada cerută,
5. soliciți PD U2 înainte de plecare,
6. pleci în România pentru a căuta un loc de muncă,
7. te înregistrezi la AJOFM/AMOFM în termenul prevăzut,
8. respecți obligațiile privind căutarea unui loc de muncă în România.

Cât timp trebuie să fii înregistrat în Germania înainte să pleci?

Regula generală este:

cel puțin 4 săptămâni.

Totuși, instituția competentă poate permite excepții.

Dacă vrei să te întorci imediat în România după încetarea contractului, discută cu Agentur für Arbeit înainte de plecare.

Unde trebuie să te înregistrezi în România cu formularul U2?

După întoarcerea în România trebuie să te înscrii ca persoană aflată în căutarea unui loc de muncă la instituția competentă.

În practică, în funcție de domiciliu, aceasta este:

• AJOFM – Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă,
• sau AMOFM București.

În cât timp trebuie să te înregistrezi?

Pentru a nu pierde continuitatea plății trebuie să respecți termenul indicat în U2.

Regula generală este:

în termen de 7 zile de la data la care ai încetat să fii disponibil pentru serviciul de ocupare din Germania.

Cine plătește banii după ce te înregistrezi în România?

Dacă este vorba despre export prin U2, prestația rămâne:

indemnizația germană.

România controlează și sprijină căutarea unui loc de muncă, însă prestația continuă să fie plătită de instituția competentă din Germania.

Cât timp poți primi șomajul german în România?

Perioada standard de export este de:

3 luni.

În acest timp trebuie să cauți activ un loc de muncă în România și să respecți regulile serviciului român de ocupare.

Poate fi prelungit formularul U2 la 6 luni?

Da, dar nu automat.

Instituția care plătește indemnizația poate aproba prelungirea perioadei de export până la:

maximum 6 luni în total.

Prelungirea este la latitudinea instituției competente.

Când trebuie cerută prelungirea?

Înainte de expirarea perioadei inițiale.

Nu aștepta până după expirarea celor 3 luni.

Ce se întâmplă dacă rămâi în România după expirarea U2 fără aprobare?

Poți pierde dreptul la partea rămasă din prestație.

Dacă nu ai găsit un loc de muncă, înainte de expirare trebuie să clarifici dacă:

• primești o prelungire,
• sau trebuie să revii în Germania pentru a păstra restul dreptului.

Ce este formularul U1?

PD U1 certifică perioadele de asigurare sau de muncă ce pot fi luate în calcul pentru acordarea prestațiilor de șomaj.

Este foarte important pentru românii care au lucrat în Germania și se întorc în România.

U1 transferă indemnizația germană în România?

Nu.

U1 nu înseamnă că vei primi în România aceeași valoare a Arbeitslosengeld-ului german.

Documentul confirmă perioadele de asigurare.

Dacă România este statul care trebuie să analizeze și să plătească prestația, perioadele din Germania pot fi luate în calcul conform regulilor europene.

Merită să ceri U1 înainte să pleci din Germania?

Da.

ANOFM recomandă persoanelor care și-au încheiat activitatea într-un alt stat UE să solicite formularul U1 de la instituția competentă înainte de întoarcerea în România, chiar dacă în acel moment nu anticipează o perioadă de șomaj.

Dacă nu ai U1, pierzi anii lucrați în Germania?

Nu automat.

Instituțiile competente pot face schimb electronic de informații.

U1 poate însă simplifica și accelera procedura.

U1 sau U2 – care este diferența?

Document	Rol
PD U1	confirmă perioadele de asigurare/muncă pentru stabilirea dreptului la șomaj
PD U2	permite exportul temporar al unei indemnizații de șomaj deja acordate

Exemplu pentru U1

Ai lucrat în Germania și după încetarea contractului revii în România.

România este statul competent să analizeze cererea ta.

Perioadele de asigurare din Germania pot fi confirmate prin U1 și luate în calcul conform regulilor aplicabile.

Exemplu pentru U2

Ai primit deja Arbeitslosengeld în Germania.

Vrei să revii în România pentru a căuta aici un loc de muncă.

Obții U2 înainte de plecare și continui temporar să primești prestația germană.

Ai lucrat în Germania, dar ai locuit în România – cine îți plătește șomajul?

Aceasta este una dintre cele mai importante situații pentru românii care lucrează în Germania.

Nu este întotdeauna corectă regula:

„Am lucrat în Germania, deci Germania trebuie să îmi plătească șomajul.”

În coordonarea europeană contează în special:

• unde ai lucrat,
• unde locuiai efectiv,
• cât de des reveneai la locul de reședință.

Ce este un lucrător frontalier?

În sensul regulilor europene, un lucrător frontalier este în general o persoană care lucrează într-un stat și locuiește în alt stat, unde revine:

zilnic sau cel puțin o dată pe săptămână.

Exemplu

Locuiești în România aproape de frontieră și lucrezi în Germania sau într-o situație transfrontalieră în care te întorci la domiciliu cel puțin o dată pe săptămână.

Dacă devii complet șomer, prestația este în principiu solicitată:

în statul de reședință.

Dacă te întorceai în România mai rar de o dată pe săptămână?

Situația trebuie analizată separat.

Pentru persoanele care locuiau într-un stat diferit de statul de muncă, dar nu reveneau cel puțin săptămânal, regulile pot permite o soluție diferită privind statul competent.

Nu trebuie făcută alegerea doar pe baza adresei din buletin.

Domiciliul din cartea de identitate decide automat?

Nu.

Pentru coordonarea securității sociale poate conta locul real de reședință și centrul intereselor persoanei.

Pot fi analizate:

• locul unde trăiește familia,
• durata și continuitatea șederii,
• frecvența întoarcerilor în România,
• locuința disponibilă în cele două state,
• caracterul activității profesionale,
• legăturile personale.

Instituțiile competente stabilesc în final statul responsabil.

Șofer în sistem 2/1, 3/1 sau 2/2 – unde primește șomaj?

Pentru șoferii profesioniști români, analiza poate fi mai complicată decât pentru un angajat care lucrează permanent într-o fabrică.

Faptul că lucrezi în sistem:

• 2/1,
• 2/2,
• 3/1,
• 4/1,
• 6/2

nu stabilește singur țara care trebuie să plătească șomajul.

Trebuie analizate:

• locul real de reședință,
• frecvența revenirii în România,
• locul unde se află familia,
• organizarea muncii,
• legăturile cu Germania și România.

Șofer în sistem 3/1 este lucrător frontalier?

Nu automat.

Într-un sistem clasic 3/1, șoferul petrece trei săptămâni la muncă și apoi revine acasă pentru o săptămână.

Aceasta înseamnă că nu revine la locul de reședință cel puțin o dată pe săptămână.

Prin urmare, simpla denumire „3/1” nu permite încadrarea automată ca lucrător frontalier clasic.

Trebuie stabilit separat locul real de reședință.

Șofer în sistem 2/1?

Logica este aceeași.

Întoarcerea o dată la trei săptămâni nu este același lucru cu revenirea săptămânală.

Pentru șoferii care caută o nouă ofertă după încetarea contractului, pe Dungito pot fi comparate și ofertele pentru șoferi CE BDF în Germania, unde apar inclusiv sisteme 2/1, 2/2 și 3/1.

Șofer care se întoarce în România în fiecare weekend

Dacă locuiește efectiv în România și revine acolo cel puțin săptămânal, situația este mult mai apropiată de definiția unui lucrător frontalier.

La șomaj total, statul de reședință este în principiu responsabil de prestație.

Poți primi mai întâi Arbeitslosengeld în Germania și apoi să vii în România?

Da, dacă Germania este statul competent și ți-a acordat Arbeitslosengeld.

Schema tipică poate fi:

1. se termină contractul din Germania,
2. te înregistrezi la Agentur für Arbeit,
3. primești decizia privind Arbeitslosengeld,
4. respecți perioada de disponibilitate cerută,
5. soliciți U2 înainte de plecare,
6. vii în România,
7. te înregistrezi la AJOFM/AMOFM,
8. cauți un loc de muncă în România,
9. Germania continuă temporar plata prestației.

După întoarcerea în România primești suma germană sau suma românească?

Depinde de procedură.

Dacă ai U2

Primești în continuare:

prestația germană deja acordată.

Nu se transformă într-o indemnizație românească doar pentru că te-ai înregistrat la AJOFM.

Dacă România îți acordă indemnizația folosind perioadele din Germania

Atunci prestația este stabilită conform regulilor statului competent, ținând cont de normele europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială.

U1 nu înseamnă că România trebuie să copieze valoarea Arbeitslosengeld-ului german.

Poți lucra în timp ce primești Arbeitslosengeld?

Da, dar activitatea suplimentară este limitată.

Pentru a rămâne considerat șomer în sensul Arbeitslosengeld, activitatea trebuie să fie:

sub 15 ore pe săptămână.

Dacă lucrezi 15 ore sau mai mult într-o săptămână calendaristică, nu mai îndeplinești această condiție de șomaj.

Cât poți câștiga fără reducerea indemnizației?

Freibetrag-ul de bază este:

165 € pe lună.

Veniturile care depășesc această sumă sunt în principiu luate în calcul și pot reduce Arbeitslosengeld.

În anumite situații poate exista un Freibetrag individual mai mare.

Trebuie declarat jobul suplimentar?

Da.

Nebentätigkeit trebuie comunicată Agentur für Arbeit.

Nu aștepta ca instituția să afle ulterior despre venitul suplimentar.

Ce documente trebuie să păstrezi după munca în Germania?

După încetarea contractului, păstrează documentele care pot fi necesare în Germania sau România.

În special:

• Arbeitsvertrag – contractul de muncă,
• Kündigung – concedierea sau demisia,
• eventualul Aufhebungsvertrag,
• fluturașii de salariu,
• Arbeitsbescheinigung,
• documentele privind asigurările sociale,
• documentele privind perioadele de angajare,
• deciziile Agentur für Arbeit,
• PD U1 sau PD U2, dacă au fost emise.

Cine emite U1 pentru perioada lucrată în Germania?

Documentul privind perioadele germane trebuie solicitat de la instituția competentă pentru sistemul german.

ANOFM recomandă să îl soliciți înainte să revii în România, dacă acest lucru este posibil.

Ce faci dacă găsești un nou loc de muncă?

Dacă găsești un job în timp ce primești Arbeitslosengeld, trebuie să informezi instituția competentă.

Dacă vrei să continui să lucrezi în Germania, poți compara ofertele actuale de muncă în Germania grupate pe domenii, inclusiv logistică, industrie, construcții și alte sectoare.

Indemnizație de șomaj în Germania – întrebări frecvente

Cât trebuie să lucrezi în Germania pentru a primi șomaj?

În situația standard sunt necesare cel puțin 12 luni de perioade de asigurare în ultimele 30 de luni.

Primești șomaj după un an de muncă în Germania?

Poți avea dreptul dacă cele 12 luni au fost perioade eligibile de asigurare și îndeplinești și celelalte condiții.

Cât timp primești șomaj după 12 luni de muncă?

În situația standard, la 12 luni de asigurare, durata prestației este de 6 luni.

Cât timp primești șomaj după 2 ani de muncă?

La 24 de luni de perioade eligibile de asigurare, persoanele care îndeplinesc condițiile pot avea în mod obișnuit dreptul la 12 luni de Arbeitslosengeld.

Cât este șomajul în Germania?

Arbeitslosengeld este în principiu de 60% din Leistungsentgelt sau de 67% atunci când sunt îndeplinite condițiile privind un copil.

Șomajul german este 60% din salariul net?

Nu exact. Agentur für Arbeit calculează o bază standardizată numită Leistungsentgelt și aplică procentul la aceasta.

Un român poate primi Arbeitslosengeld?

Da. Cetățenia română nu exclude dreptul la prestație. Trebuie îndeplinite condițiile și stabilit statul competent.

Primești șomaj dacă te concediază angajatorul?

Poți primi Arbeitslosengeld dacă îndeplinești condițiile. Agentur für Arbeit poate analiza și motivul încetării contractului.

Primești șomaj dacă îți dai singur demisia?

Poți îndeplini condițiile de asigurare, dar demisia fără un motiv important poate determina aplicarea unei Sperrzeit.

Cât durează Sperrzeit după demisie?

În funcție de situație, suspendarea poate ajunge la 12 săptămâni.

Aufhebungsvertrag poate afecta șomajul?

Da. Un acord de încetare a contractului poate avea consecințe asupra Arbeitslosengeld și poate determina o Sperrzeit.

Când trebuie să mă înregistrez ca Arbeitsuchend?

Dacă știi din timp că se termină contractul, cel târziu cu 3 luni înainte. Dacă afli cu mai puțin de 3 luni înainte, în termen de 3 zile de la aflarea informației.

Când trebuie să mă înregistrez ca Arbeitslos?

Cel târziu în prima zi în care ești efectiv fără loc de muncă.

Pot primi șomajul german dacă mă întorc în România?

Da, dacă Germania ți-a acordat prestația și îndeplinești condițiile pentru exportul acesteia prin PD U2.

Cât timp pot primi șomaj german în România?

În mod normal 3 luni. Perioada poate fi extinsă până la maximum 6 luni dacă instituția care plătește prestația aprobă acest lucru.

Trebuie să obțin U2 înainte să plec din Germania?

Da. Exportul prestației trebuie stabilit cu Agentur für Arbeit înainte de plecare.

Câte zile am pentru a mă înregistra în România cu U2?

Regula generală este de 7 zile de la data la care ai încetat să fii disponibil pentru serviciul de ocupare din statul pe care l-ai părăsit.

Unde mă înregistrez în România cu U2?

La AJOFM corespunzătoare domiciliului sau reședinței, iar în București la AMOFM.

Cine plătește banii dacă am U2?

Statul care ți-a acordat prestația continuă să o plătească. Dacă exportezi Arbeitslosengeld din Germania, Germania continuă plata.

Ce este formularul U1?

U1 certifică perioadele de asigurare care pot fi luate în considerare pentru stabilirea dreptului la prestații de șomaj.

Ce este formularul U2?

U2 permite menținerea temporară a unei indemnizații de șomaj deja acordate atunci când cauți de lucru într-un alt stat UE.

U1 și U2 sunt același lucru?

Nu. U1 confirmă perioadele, U2 exportă temporar prestația.

Cu U1 primesc în România aceeași sumă ca în Germania?

Nu automat. U1 confirmă perioadele de asigurare, nu valoarea indemnizației germane.

Am lucrat în Germania, dar locuiam în România. Unde cer șomaj?

Depinde de situația de reședință și de frecvența întoarcerilor. Pentru un lucrător frontalier care revine în statul de reședință cel puțin săptămânal, la șomaj total statul de reședință este în principiu responsabil.

Sunt șofer în sistem 3/1. Unde primesc șomaj?

Nu se poate stabili doar din denumirea sistemului. În sistemul 3/1 nu revii în mod normal săptămânal în România, iar instituțiile trebuie să analizeze locul real de reședință și celelalte circumstanțe.

Sunt șofer în sistem 2/1. Sunt lucrător frontalier?

Nu automat. Sistemul 2/1 presupune în mod obișnuit întoarcerea mai rară decât o dată pe săptămână. Trebuie analizată situația reală.

Pot lucra part-time și primi Arbeitslosengeld?

Poți desfășura o activitate suplimentară dacă aceasta rămâne sub 15 ore pe săptămână și respecți celelalte condiții.

Cât pot câștiga în plus?

Freibetrag-ul de bază este de 165 € pe lună. Peste acest nivel, venitul suplimentar poate reduce prestația.

Trebuie să declar jobul suplimentar?

Da. Activitatea suplimentară trebuie comunicată Agentur für Arbeit.

Indemnizația de șomaj în Germania – concluzie

Pentru majoritatea angajaților, dreptul la Arbeitslosengeld apare după cel puțin 12 luni de perioade de asigurare în ultimele 30 de luni.

Cele mai importante reguli sunt:

• 12 luni de asigurare reprezintă regula standard pentru dobândirea dreptului,
• 12 luni de asigurare oferă în mod normal 6 luni de prestație,
• Arbeitslosengeld este în principiu 60% sau 67% din Leistungsentgelt,
• Arbeitsuchendmeldung trebuie făcut la timp, de regulă cu 3 luni înainte de finalul contractului,
• Arbeitslosmeldung trebuie făcut cel târziu în prima zi de șomaj,
• demisia sau Aufhebungsvertrag pot determina Sperrzeit,
• PD U2 permite transferul temporar al prestației germane în România,
• perioada standard de U2 este de 3 luni și poate fi extinsă până la maximum 6 luni,
• după întoarcerea în România trebuie respectat termenul de înregistrare la AJOFM/AMOFM,
• PD U1 confirmă perioadele de asigurare, dar nu transferă valoarea prestației germane,
• pentru lucrătorii frontalieri și șoferii în sisteme de rotație trebuie stabilit cu atenție statul competent.

Dacă preferi să continui munca în Germania, poți compara ofertele actuale pe domenii înainte de încetarea contractului actual.